Toată lumea a auzit de zicala “Aşchia nu sare departe de pom“. Sau de “Buturuga mică răstoarnă carul mare“. Dar, în contextul postului de faţă, le ştiţi degeaba. Acum e valabilă aia cu “Cine fură azi un ou, mâine va da în cap unui cetăţean paşnic pentru a-i fura portofelul cu cardul pe al cărui spate stă scris, în mod retart, pinul“
Mă aştept ca peste câţiva ani, ştirile de la ora 5 să nu mai prezinte informaţii de genul celor de acum. Ci ştiri de genul:
“Astăzi, în jurul prânzului, un grup de 3 bătrâni mascaţi au pătruns în incinta băncii XXXXXX din municipiul Sascut, judeţul Bacău, de unde au ieşit cu bani şi bijuterii în valoare totală de aproximativ 300.000 ron. Aceştia erau înarmaţi, doi dintre ei cu arme de foc model “flintă”, şi al treilea cu un cadru de mers ThMed model FS913L. După ce au părăsit sediul băncii, cei trei su demarat în trombă cu ajutorul a trei scaune cu rotile. Suspecţii sunt daţi în urmărire generală, şi sunt consideraţi înarmaţi şi extrem de periculoşi.“
… sau…
“Scenă zguduitoare petrecută în această după-amiază, în faţa grădiniţei cu program prelungit din comuna Vidanjele, judeţul Harghita, unde o bătrână cunoscută ca având antecedente penale a lovit cu umbrela o fetiţă şi i-a furat eclerul. În urma incidentului, fetiţa s-a ales cu bluza cândva albastră pătată de ciocolată şi frişcă, şi cu un caz grav de orbire temporară cauzată de excesul de plâns. După incident, bătrâna s-a aşezat sfidător pe o lespede de piatră, stârnind mânia cetăţenilor care priveau scena neputincioşi. Martorii oculari au declarat că după ce a consumat eclerul, incriminata a înjurat de mamă, de sfinţi şi de biserică, pentru ca apoi să facă uz de un inhalator pentru astmatici. Cazul a fost finalizat cu ajutorul departamentului de mascaţi al poliţiei judeţene, care au – dacă mi se permite un limbaj mai puţin formal – săltat-o cu lespede cu tot şi-au aruncat-o în dubă. Momentan, suspecta se află în arestul poliţiei. Vom reveni cu informaţii la buletinul de ştiri de la ora 19:00.“
De ce? Pentru că alaltăieri, cam pe când am avut eu momentul de sinceritate, am observat o chestie inedită. Vouă de câte ori vi s-a întâmplat să… nu neapărat si fiţi martori… dar măcar să AUZIŢI de persoane de vârsta a treia care stau la ciupeala cu biletul de troleibuz? Da, dom’ne. Eu am asistat. Şi-am prins şi control. A scos tanti biletul de la urcare. S-a aşezat lângă compostor, cu el în mână. Când a urcat o pereche “suspectă” la una din staţii, a cugetat un pic… a ezitat… şi a compostat. După 42 de secunde, am auzit replica… “Bună ziua, biletul sau cardul dumneavoastră, vă rog!”. Am zâmbit acrişor. Şi atât.
:D so perfectly fit :)